Paul Stănescu, secretarul general al PSD
Obligația României față de toți cetățenii este să facă pasul în spațiul Schengen, cu demnitate. Nu este necesar să plecăm capul mai mult decât un salut politicos și diplomatic. S-a tot vehiculat, zilele acestea, ideea că plătim sau că trebuie să plătim ”tribut” nu știu căror țări. Vremurile când eram obligați să oferim tot felul de dări diverselor imperii, care și-au manifestat influența pe pământurile românești, sunt demult apuse.
Astăzi, după mai mult de un secol, de când ideea națională s-a concretizat, România este stat național, suveran și independent, care are obligația să-și urmărească propriile interese. Suntem parte a NATO, pentru că asta ne-am dorit pentru securitatea națională și suntem în marea familie europeană, pentru că aici ne este locul și geopolitic și spiritual.
Prin urmare, România nu este singurul stat care are de pierdut dacă nu va fi acceptat, în următoarea perioadă, în Schengen. Chiar Uniunea Europeană va fi marele perdant.
Încă odată, românilor le-ar fi îngrădită libertatea de mișcare, exclusiv pe considerente politico-economice. Neîncrederea, extremismul și pozițiile radicale anti-UE se vor accentua, iar ideea de solidaritate europeană va pierde teren.
Indiferent de semnalele pe care le primim, mai bune sau mai rele, până la momentul deciziei finale, ar fi util să construim un front comun, nu doar politic, ci și civic. În situația în care România este ținută în loc din motive politice, efortul nu poate fi doar politic. Organizațiile neguvernamentale, cetățenii, mediul de afaceri, presa au, la rândul lor, datoria să facă presiuni în calitate de cetățeni europeni. Trebuie să le reamintim, prin toate mijloacele, că Uniunea Europeană este un spațiu al națiunilor egale și nu al unora care își arogă dreptul de a bloca dezvoltarea comunității, din cine știe ce interese.
România este un pilon de stabilitate politică pentru proiectul Uniunii Europene, un partener loial, cu o direcție proeuropeană clară, asumată de către toată clasa politică românească.
Apartenența la spațiul Schengen este dezideratul nostru, iar dacă România îndeplinește criteriile tehnice, nu există nicio justificare care să ne blocheze. Prin urmare, nu este în interesul nostru să intrăm pe ușa din dos, la fel cum nu este în interesul Uniunii Europene să fim ținuți pe dinafară doar pentru că un anumit stat forțează, de atâta timp, un blocaj politic.”
DA. MERTITAM SI TREBUIE SA INTRAM IN SCHENGEN!
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulație în UE pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Statele membre Schengen
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia.
Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.
Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Schengen: scop și beneficii
Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.