Pentru început, v-aș ruga să faceți o scurtă prezentare. Cine sunteți?
Mă numesc Mone Aurel, locuiesc în comuna Izbiceni. Am absolvit școala generală în comună după care am mers la Colibași unde am făcut atât școala profesională cât și liceul. Ca studii superioare am Facultatea de Drept Administrativ. Sunt fermier activ pe raza comunei Izbiceni, unde am o fermă medie. Spun medie pentru că sunt ferme mai mari și ferme mai mici. A mea este medie.
Este grea viața de fermier în comuna Izbiceni și în general, în România?
Viața de fermier în Izbiceni se împarte în două categorii: fermier în legumicultură, care domină, aproximativ 95% și doar 5% fermier vegetal. Eu m-am canalizat pe ferma vegetală.
Am auzit că dumneavoastră ați sprijinit o serie de tineri pentru obținerea de fonduri. Ce ne puteți spune?
Eu sunt vicepreședintele Sindicatului Producătorilor Agricoli și prin funcția pe care o am și prin vizitele mele prin mai multe comune le-am propus tinerilor să acceseze fonduri europene, pentru că eu am făcut parte din primul lot al celor care au accesat astfel de fonduri. Dacă vă mai amintiți Măsura 112, de instalare a tinerilor fermieri. Tinerii atunci erau puțini mai reticenți, dar eu am avut curajul și bine am făcut. Accesând această măsură mi-am deschis o nouă cale, o nouă viziune pentru accesare de fonduri europene. Nu m-am temut de necunoscut și iată că mi s-a deschis un alt drum, mult mai prosper, spre un progres al agriculturii în Izbiceni.
Înțelegem că dumneavoastră sunteți mulțumit cu ceea ce faceți. De ce ați intrat în politică?
Politică fac mai de demult. Am trei mandate în consiliul local. Am fost apreciat de fostul primar ca un om destoinic, muncitor și atunci m-a invitat în organizația dumnealui. Mi-a plăcut să fiu la curent cu investițiile în comună, cu tot ceea ce se întâmplă la nivel local.
Considerați, în urma mandatelor pe care le-ați avut, că ați făcut ceva pentru comună?
Da. Eu am avut câteva inițiative, mi-am impus ideea ca oamenii din comună să dea terenurile în arendă la fermierii locali, pentru că aici avem și un fermier de origine arabă. Eu sunt mai naționalist de fel. Aș prefera ca plus valoarea să rămână în comună, să nu plece în altă parte. Și oamenii au început să înțeleagă. Dacă pământul îl lucrează oamenii din comună, atunci și profitul rămâne în comună. Nu sunt de acord ca profitul de pe pământul din Izbiceni să plece în altă parte.
De ce ați ales Partidul Mișcarea Populară?
Eu vin din UNPR. Am fost vizat de domnul președinte Valeriu Steriu, dumnealui făcând parte din Comisia pentru Agricultură. Când am accesat fondurile europene, eu apreciindu-l, i-am făcut o invitație în comuna noastră. Dânsul ne-a onorat cu prezența și văzând modul cum gândesc și faptul că sunt un om harnic și muncitor, mi-a făcut o invitație în partid și de atunci am rămas președinte PMP în comună.
Ce ne puteți spune despre familia dumneavoastră?
Sunt căsătorit, am doi copii, ambii elevi, unul în comună și unul în București. Soția mea, la îndemnul meu, a terminat o facultate tot în acest domeniu, Facultatea de Agronomie din Craiova și amândoi ne ocupăm de acest sector vegetal.
Dacă ajungeți senator, ce ați putea să faceți pentru comună?
Dacă voi ajunge senator am să încerc să fac ceva pentru toată țara. Nu am să mă plafonez doar la nivel local. Venind din domeniul agricol cred că m-aș putea implica mai mult în Comisia Agricolă, unde pot să îmi impun ideile în interesul cetățenilor. Eu vreau, așa cum v-am mai spus,ca banii să rămână în țară, să nu plece în altă parte. Aș avea un punct de vedere asupra cercetării. Vreau ca această ramură să se dezvolte în România. Eu văd cu ochii mei cum atâția bani pleacă în afară, la diverse firme străine care vin și aduc produse scumpe etichetate cu brandul lor, și culmea, acestea sunt obținute pe terenurile din România. Nu știu de ce nu s-a implicat nimeni ca semințele să se producă în România. Eu cred că cercetarea trebuie pusă la punct cu fonduri suficiente, pentru ca semințele să fie făcute în țara noastră. Și înainte produsele erau românești, dar probabil că acest domeniu a scăpat acum de sub control. Al doilea aspect de care aș vrea să mă ocup este cadastrarea. Aceasta trebuie urgentată, pentru că având cadastru se pot înființa mai multe ferme. Eu sunt de principiul mai multe ferme de dimensiuni mici – 30 – 50 ha., decât ferme mari, de 50 000 – 60 000 ha.. Având ferme mai mici se creează mai multe locuri de muncă, mai multe inițiative din partea oamenilor. O altă problemă de care promit că o să mă ocup sunt irigațiile. Este nevoie de o inițiativă foarte concretă. Acestea sunt necesare mai ales în sud, aici având terenuri aride. Cu siguranță voi avea inițiativă în acest domeniu și cred că se pot găsi soluții pentru toată țara.
Niciun Comentariu